(1) Romania este stat national,
suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului
este republica.
(3) Romania este stat de drept,
democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile
cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul
politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.
ARTICOLUL 13
ARTICOLUL 15
ARTICOLUL 17
ARTICOLUL 19
ARTICOLUL 21 ARTICOLUL 22
ARTICOLUL 24 ARTICOLUL 25 ARTICOLUL 26 ARTICOLUL 27
ARTICOLUL 29 ARTICOLUL 30
ARTICOLUL 32 ARTICOLUL 33 ARTICOLUL 34
ARTICOLUL 36 ARTICOLUL 37
ARTICOLUL 40
ARTICOLUL 44
ARTICOLUL 47
ARTICOLUL 49 ARTICOLUL 50 ARTICOLUL 51 ARTICOLUL 52 ARTICOLUL 53 ARTICOLUL 54 ARTICOLUL 55 ARTICOLUL 56 ARTICOLUL 57
ARTICOLUL 60
ARTICOLUL 63 ARTICOLUL 64 ARTICOLUL 65 ARTICOLUL 66 ARTICOLUL 67 ARTICOLUL 68 ARTICOLUL 69 ARTICOLUL 70 ARTICOLUL 71 ARTICOLUL 72
ARTICOLUL 75
ARTICOLUL 80
ARTICOLUL 84 ARTICOLUL 85
ARTICOLUL 87
ARTICOLUL 89 ARTICOLUL 90 ARTICOLUL 91 ARTICOLUL 92
ARTICOLUL 97 ARTICOLUL 98 ARTICOLUL 99 ARTICOLUL 100 ARTICOLUL 102 ARTICOLUL 103
ARTICOLUL 105
ARTICOLUL 110 ARTICOLUL 111
ARTICOLUL 119
ARTICOLUL 123
ARTICOLUL 125 ARTICOLUL 126 ARTICOLUL 127
ARTICOLUL 132 ARTICOLUL 133
ARTICOLUL 135
ARTICOLUL 138
ARTICOLUL 141 ARTICOLUL 142 ARTICOLUL 143 ARTICOLUL 144
ARTICOLUL 146 ARTICOLUL 147 ARTICOLUL 148 ARTICOLUL 149 ARTICOLUL 150 ARTICOLUL 151
(1) Suveranitatea nationala
apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative
si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana
nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
(1) Teritoriul Romaniei este
inalienabil.
(2) Frontierele tarii sunt consfintite
prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general
admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este organizat,
sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii,
unele orase sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului roman
nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.
(1) Statul are ca fundament
unitatea poporului roman.
(2) Romania este patria comuna
si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate,
de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta
politica, de avere sau de origine sociala.
(1) Cetatenia romana se dobandeste,
se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica.
(2) Cetatenia romana nu poate
fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.
(1) Statul recunoaste si garanteaza
persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la
dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice
si religioase.
(2) Masurile de protectie luate
de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor
apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile
de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.
(1) Pluralismul in societatea
romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se constituie
si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea
si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea
nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.
(1) Statul roman se obliga
sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din
tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament,
potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(1) Drapelul
Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea
urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu.
(2) Ziua nationala a Romaniei
este 1 Decembrie.
(3) Imnul
national al Romaniei este "Desteapta-te romane".
(4) Stema
tarii si sigiliul
statului sunt stabilite prin legi organice.
(1) Cetatenii beneficiaza
de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte
legi si au obligatiile prevazute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru
viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.
(1) Cetatenii sunt egali in
fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus
de lege.
(3) Functiile si demnitatile
publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai
cetatenia romana si domiciliul in tara.
(1) Cetatenii straini si apatrizii
care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor
si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acorda
si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor
internationale la care Romania este parte.
(1) Cetateanul roman nu poate
fi extradat sau expulzat din Romania.
(2) Cetatenii straini si apatrizii
pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii
de reciprocitate.
(3) Expulzarea sau extradarea
se hotaraste de justitie.
(1) Dispozitiile constitutionale
privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate
in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la
care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante
intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului,
la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile
internationale.
(1) Orice persoana se poate
adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor
sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi
exercitarea acestui drept.
(1) Dreptul la viata, precum
si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus
torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este
interzisa.
(1) Libertatea individuala
si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea
sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura
prevazute de lege.
(3) Retinerea nu poate depasi
24 de ore.
(4) Arestarea se face in temeiul
unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile.
Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange judecatorului,
care este obligat sa se pronunte prin hotarare motivata. Prelungirea arestarii
se aproba numai de instanta de judecata.
(5) Celui retinut sau arestat
i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele
retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea
se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din
oficiu.
(6) Eliberarea celui retinut
sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut.
(7) Persoana arestata preventiv
are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar
sau pe cautiune.
(8) Pana la ramanerea definitiva
a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
(9) Nici o pedeapsa nu poate
fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.
(1) Dreptul la aparare este
garantat.
(2) In tot cursul procesului,
partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(1) Dreptul la libera circulatie,
in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii
acestui drept.
(2) Fiecarui cetatean ii este
asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate
din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.
(1) Autoritatile publice respecta
si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul
sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora,
ordinea publica sau bunele moravuri.
(1) Domiciliul si resedinta
sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori
in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului
(1) se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii:
a) pentru executarea unui
mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) pentru inlaturarea unei
primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) pentru apararea sigurantei
nationale sau a ordinii publice;
d) pentru prevenirea raspandirii
unei epidemii.
(3) Perchezitiile pot fi ordonate
exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in formele prevazute de
lege.
(4) Perchezitiile in timpul noptii
sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant.
(1) Libertatea gandirii si
a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite
sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa
adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este
garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect
reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere
si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(4) In relatiile dintre culte
sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
(5) Cultele religioase sunt autonome
fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea
asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azil si
in orfelinate.
(6) Parintii sau tutorii au dreptul
de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori
a caror raspundere le revine.
(1) Libertatea de exprimare
a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de
orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este
interzisa.
(3) Libertatea presei implica
si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate
fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor
de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu
poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si
nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea
tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala,
rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism
teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare
bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civila pentru
informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului
sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice,
proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de
televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin
lege.
(1) Dreptul persoanei de a
avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit
competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta
a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes
personal.
(3) Dreptul la informatie nu
trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta
nationala.
(4) Mijloacele de informare in
masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a
opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio
si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale
si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor
servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza
prin lege organica.
(1) Dreptul la invatatura
este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul
liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin
alte forme de instructie si de perfectionare.
(2) Invatamantul de toate gradele
se desfasoara in limba romana. In conditiile legii, invatamantul se poate
desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
(3) Dreptul persoanelor apartinand
minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea
fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare
a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Invatamantul de stat este
gratuit, potrivit legii.
(5) Institutiile de invatamant,
inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea
in conditiile legii.
(6) Autonomia universala este
garantata.
(7) Statul asigura libertatea
invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In
scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin
lege.
(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii
este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia
masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.
(3) Organizarea asistentei medicale
si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate
si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor
paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si
mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
(1) Cetatenii au drept de
vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii
sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate,
prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
(1) Au dreptul de a fi alesi
cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul
16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice,
potrivit articolului 37 alineatul (3).
(2) Candidatii trebuie sa fi
implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani,
pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele locale, si varsta
de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte
al Romaniei.
(1) Cetatenii se pot asocia
liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile
care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului
politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii
sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide
politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii,
membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari
publici stabilite prin lege organica.
(4) Asociatiile cu caracter secret
sunt interzise.
(1) Dreptul la munca nu poate
fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere.
(2) Salariatii au dreptul la
protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si
igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea
unui salariu minim pe economie, repaosul saptamanal, concediul de odihna
platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
(3) Durata normala a zilei de
lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au
salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective
in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective
sunt garantate.
(1) Munca fortata este interzisa.
(2) Nu constituie munca fortata:
a) serviciul cu caracter
militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care, potrivit
legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase;
b) munca unei persoane
condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de
libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in
situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac
parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.
(1) Salariatii au dreptul
la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile
si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii
serviciilor esentiale pentru societate.
(1) Dreptul de proprietate,
precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este
ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini
si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat
decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu
dreapta si prealabila despagubire.
(4) Pentru lucrari de interes
general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati
imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse
solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile
autoritatii.
(5) Despagubirile prevazute in
alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau,
in caz de divergenta, prin justitie.
(6) Dreptul de proprietate obliga
la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei
vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit
legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(7) Averea dobandita licit nu
poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
(8) Bunurile destinate, folosite
sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai
in conditiile legii.
(1) Statul este obligat sa
ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa
asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie,
la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare
de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute
de lege.
(1) Familia se intemeiaza
pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe
dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea
copiilor.
(2) Conditiile de incheiere,
de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria
religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
(3) Copiii din afara casatoriei
sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.
(1) Copiii si tinerii se bucura
de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor
lor.
(2) Statul acorda alocatii de
stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat.
Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc
prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea
lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar
pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
(4) Minorii sub varsta de 15
ani nu pot fi angajati ca salariati.
(5) Autoritatile publice au obligatia
sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor
la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.
(1) Cetatenii au dreptul sa
se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele
semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite
au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care
le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de
petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia
sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit
legii.
(1) Persoana vatamata intr-un
drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii
acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial,
potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite
in procesele penale.
(1) Exercitiul unor drepturi
sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se
impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii
ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea
instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori
ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie
proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta
dreptului sau a libertatii.
(1) Fidelitatea fata de tara
este sacra.
(2) Cetatenii carora le sunt
incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea
cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul
cerut de lege.
(1) Cetatenii au dreptul si
obligatia sa apere Romania.
(2) Serviciul militar este obligatoriu
pentru barbatii, cetateni romani, care au implinit varsta de 20 de ani,
cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(3) Pentru pregatirea in cadrul
serviciului militar activ, cetatenii pot fi incorporati pana la varsta
de 35 de ani.
(1) Cetatenii au obligatia
sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri
trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestatii sunt
interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
(1) Avocatul Poporului este
numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor si a
libertatilor cetatenilor. Organizarea si functionarea institutiei Avocatului
Poporului se stabilesc prin lege organica.
(2) Avocatul Poporului nu poate
indeplini nici o functie publica sau privata.
(1) Avocatul Poporului isi
exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile
si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.
(2) Autoritatile publice sunt
obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea
atributiilor sale.
(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare
a tarii.
(2) Parlamentul este alcatuit
din Camera Deputatilor si Senat.
(1) Camera Deputatilor si
Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat,
potrivit legii electorale.
(2) Organizatiile cetatenilor
apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul
de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un
loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati
nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
(3) Numarul deputatilor si al
senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia
tarii.
(1) Camera Deputatilor si
Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit,
prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Alegerile pentru Camera Deputatilor
si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului
sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se intruneste,
la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeste
pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate
fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate
legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile
legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua
procedura in noul Parlament.
(1) Organizarea si functionarea
fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare
ale Camerelor sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camera isi alege
un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului
se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente
sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente
pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se
pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei
Camere.
(4) Fiecare Camera isi constituie
comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii
speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente si comisiile
parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
(1) Camera Deputatilor si
Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune. In sedintele
comune, lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor.
(2) Camerele se intrunesc in
sedinta comuna pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui
Romaniei;
b) aprobarea bugetului
de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea mobilizarii
generale sau partiale;
d) declararea starii de
razboi;
e) suspendarea sau incetarea
ostilitatilor militare;
f) examinarea rapoartelor
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi;
g) numirea, la propunerea
Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii
si exercitarea controlului asupra activitatii acestui serviciu;
h) indeplinirea altor atributii
care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta
comuna.
(1) Camera Deputatilor si
Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe
in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune
incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputatilor si Senatul
se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei,
a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul
deputatilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face
de presedintii acestora.
(1) Sedintele celor doua Camere
sunt publice.
(2) Camerele pot hotari ca anumite
sedinte sa fie secrete.
(1) In exercitarea mandatului,
deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este
nul.
(1) Deputatii si senatorii
intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din
care fac parte, sub conditia validarii.
(2) Calitatea de deputat sau
de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau
in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate
ori de deces.
(1) Nimeni nu poate fi, in
acelasi timp, deputat si senator.
(2) Calitatea de deputat sau
de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de
autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilitati se
stabilesc prin lege organica.
(1) Deputatul sau senatorul
nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala
ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa
ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de justitie.
(2) In caz de infractiune flagranta,
deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul
justitiei va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii
si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista
temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
(1) Parlamentul adopta legi
constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile constitutionale sunt
cele de revizuire a Constitutiei.
(3) Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral;
b) organizarea si functionarea
partidelor politice;
c) organizarea si desfasurarea
referendumului;
d) organizarea Guvernului
si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
e) regimul starii de asediu
si al celei de urgenta;
f) infractiunile, pedepsele
si regimul executarii acestora;
g) acordarea amnistiei
sau a gratierii colective;
h) organizarea si functionarea
Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului
Public si a Curtii de Conturi;
i) statutul functionarilor
publici;
j) contenciosul administrativ;
k) regimul juridic general
al proprietatii si al mostenirii;
l) regimul general privind
raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
m) organizarea generala
a invatamantului;
n) regimul general al cultelor;
o) organizarea administratiei
locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
p) modul de stabilire a
zonei economice exclusive;
r) celelalte domenii pentru
care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
(1) Initiativa legislativa
apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de
cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta
dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert
din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul
Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in
sprijinul acestei initiative.
(2) Nu pot face obiectul initiativei
legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international,
amnistia si gratierea.
(3) Guvernul isi exercita initiativa
legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre una dintre Camere.
(4) Deputatii, senatorii si cetatenii
care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri
legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se
supun intai adoptarii in Camera in care au fost prezentate.
(1) Legile organice si hotararile
privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor
fiecarei Camere.
(2) Legile ordinare si hotararile
se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
(3) La cererea Guvernului sau
din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri
legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului
fiecarei Camere.
(1) Daca una din Camere adopta
un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita
de cea aprobata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia, prin
intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere.
(2) In cazul in care comisia
nu ajunge la un acord sau daca una din Camere nu aproba raportul comisiei
de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor
si Senatului, in sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv cu votul
majoritatii prevazute la articolul 74 alineatele (1) sau (2).
(1) Legea se trimite, spre
promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen
de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Inainte de promulgare, Presedintele
poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.
(3) Daca Presedintele a cerut
reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii
ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii
adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale,
prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
(1) Consiliul Legislativ este
organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele
de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii
intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.
(2) Infiintarea, organizarea
si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.
(1) Presedintele Romaniei
reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii
si al integritatii teritoriale a tarii.
(2) Presedintele Romaniei vegheaza
la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice.
In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile
statului, precum si intre stat si societate.
(1) Presedintele Romaniei
este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul
care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor
inscrisi in listele electorale.
(3) In cazul in care nici unul
dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea
tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului
de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a
obtinut cel mai mare numar de voturi.
(4) Nici o persoana nu poate
indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua
mandate. Acestea pot fi si succesive.
(1) Rezultatul alegerilor
pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.
(2) Candidatul a carui alegere
a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta
comuna, urmatorul juramant: "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea
pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect
Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si
integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
(1) Mandatul Presedintelui
Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.
(2) Presedintele Romaniei isi
exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales.
(3) Mandatul Presedintelui Romaniei
poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(1) In timpul mandatului,
Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini
nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Romaniei se
bucura de imunitate. Prevederile articolului 70 se aplica in mod corespunzator.
(3) Camera Deputatilor si Senatul,
in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei
pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor
si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de justitie,
in conditiile legii. Presedintele este demis de drept de la data ramanerii
definitive a hotararii de condamnare.
(1) Presedintele Romaniei
desemneaza un candidat pentru functia de primministru si numeste Guvernul
pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
(2) In caz de remaniere guvernamentala
sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea
primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(1) Presedintele Romaniei
poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes
national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice
si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.
(2) Presedintele Romaniei prezideaza
sedintele Guvernului la care participa.
(1) Dupa consultarea presedintilor
celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele
Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de
incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima
solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.
(2) In cursul unui an, Parlamentul
poate fi dizolvat o singura data.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat
in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul
starii de asediu sau al starii de urgenta.
(1) Presedintele incheie tratate
internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre
ratificare Parlamentului, in termen de 60 de zile.
(2) Presedintele, la propunerea
Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei
si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice.
(3) Reprezentantii diplomatici
ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.
(1) Presedintele Romaniei
este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte
al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
(2) El poate declara, cu aprobarea
prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor
armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune
ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) In caz de agresiune armata
indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea
agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un
mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept
in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
(1) Presedintele Romaniei
instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga
tara ori in unele localitati, si solicita Parlamentului incuviintarea masurii
adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Daca Parlamentul nu se afla
in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea
starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata
acestora.
a) confera decoratii si
titluri de onoare;
b) acorda gradele de maresal,
de general si de amiral;
c) numeste in functii publice,
in conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea individuala.
(1) In cazul savarsirii unor
fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei
poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta
comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea
Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii
cu privire la faptele ce i se imputa.
(2) Propunerea de suspendare
din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor
si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.
(3) Daca propunerea de suspendare
din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum
pentru demiterea Presedintelui.
(1) Vacanta functiei de Presedinte
al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate
definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
(2) In termen de 3 luni de la
data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul
va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
(1) Daca functia de Presedinte
devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca
se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul
se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei
Deputatilor.
(2) Atributiile prevazute la
articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei
prezidentiale.
(1) In exercitarea atributiilor
sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise de Presedintele
Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91 alineatele
(1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul
(1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-ministru.
(1) Guvernul, potrivit programului
sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne
si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
(2) In indeplinirea atributiilor
sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcatuit din
prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.
(1) Presedintele Romaniei
desemneaza un candidat pentru functia de primministru, in urma consultarii
partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista
o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
(2) Candidatul pentru functia
de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de
incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
(3) Programul si lista Guvernului
se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul
acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
(1) Primul-ministru, ministrii
si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui
Romaniei, juramantul de la articolul 82.
(2) Guvernul in intregul sau
si fiecare in parte isi exercita mandatul, incepand de la data depunerii
juramantului.
(1) Functia de membru al Guvernului
este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate,
cu exceptia celei de deputat dau de senator. De asemenea, ea este incompatibila
cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in
cadrul organizatiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilitati se
stabilesc prin lege organica.
(1) Primul-ministru conduce
Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile
ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte
si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Daca primul-ministru se afla
intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 sau este in imposibilitatea
de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru
al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile
primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada
imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru
isi reia activitatea in Guvern.
(3) Prevederile alineatului (2)
se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea
primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
(1) Guvernul adopta hotarari
si ordonante.
(2) Hotararile se emit pentru
organizarea executarii legilor.
(3) Ordonantele se emit in temeiul
unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute
de aceasta.
(4) Hotararile si ordonantele
adoptate de Guvern se semneaza de primul ministru, se contrasemneaza de
ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei.
Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.
(1) Guvernul raspunde politic
numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru
al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea
Guvernului si pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputatilor,
Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a
membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.
Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea
acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului
atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Curtii
Supreme de Justitie.
(3) Cazurile de raspundere si
pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege
privind responsabilitatea ministeriala.
(1) Guvernul isi exercita
mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data
retragerii de Parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru
se afla intr-una din situatiile prevazute in articolul 105 ori este in
imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
(3) In situatiile prevazute in
alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 102.
(4) Guvernul al carui mandat
a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare
pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului
de membrii noului Guvern.
(1) Guvernul si celelalte
organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al
activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele
cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin
intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa
implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor
sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces
la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea
lor este obligatorie.
(1) Guvernul si fiecare dintre
membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile
formulate de deputati sau de senatori.
(2) Camera Deputatilor sau Senatul
poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problema
ce a facut obiectul interpelarii.
(1) Camera Deputatilor si
Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului
prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor
si senatorilor.
(2) Motiunea de cenzura poate
fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si
senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de cenzura se dezbate
dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor
doua Camere.
(4) Daca motiunea de cenzura
a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia,
in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care
Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 113.
(1) Guvernul isi poate angaja
raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna,
asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui
proiect de lege.
(2) Guvernul este demis daca
o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului,
a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata
in conditiile articolului 112.
(3) Daca Guvernul nu a fost demis
potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se considera adoptat,
iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru
Guvern.
(4) In cazul in care Presedintele
Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea
acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
(1) Parlamentul poate adopta
o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii
care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili,
in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.
(3) Daca legea de abilitare o
cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii
legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea
termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
(4) In cazuri exceptionale, Guvernul
poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa
depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in
sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea
ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele
ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3).
(1) Ministerele se organizeaza
numai in subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate
se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritati
administrative autonome.
(1) Ministerele se infiinteaza,
se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
(2) Guvernul si ministerele,
cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea
lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
(3) Autoritati administrative
autonome se pot infiinta prin lege organica.
(1) Armata este subordonata
exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei
si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei
constitutionale.
(2) Structura sistemului national
de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a economiei si
a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare, se
stabilesc prin lege organica.
(3) Prevederile alineatului (1)
si (2) se aplica, in mod corespunzator, politiei si serviciilor de informatii
ale statului, precum si celorlalte componente ale fortelor armate.
(4) Organizarea de activitati
militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.
(5) Pe teritoriul Romaniei nu
pot intra sau trece trupe straine decat in conditiile stabilite de lege.
(1) Autoritatile administratiei
publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase,
sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
(2) Consiliile locale si primarii
functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome
si rezolva treburile publice din comune si din orase.
(3) Autoritatile prevazute la
alineatul (1) se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale
ale municipiilor.
(1) Consiliul judetean este
autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean.
(2) Consiliul judetean este ales
si functioneaza in conditiile legii.
(1) Guvernul numeste cate
un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul
Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate
ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile prefectului se
stabilesc potrivit legii.
(4) Prefectul poate ataca, in
fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean,
al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal.
Actul este suspendat de drept.
(1) Justitia se infaptuieste
in numele legii.
(2) Judecatorii sunt independenti
si se supun numai legii.
(1) Judecatorii numiti de
Presedintele Romaniei sunt inamovibili, potrivit legii. Presedintele si
ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de justitie sunt numiti pe o perioada
de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti in functie. Promovarea, transferarea si
sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al
Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Functia de judecator este
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor
didactice din invatamantul superior.
(1) Justitia se realizeaza
prin Curtea Suprema de justitie si prin celelalte instante judecatoresti
stabilite de lege.
(2) Este interzisa infiintarea
de instante extraordinare.
(3) Competenta si procedura de
judecata sunt stabilite de lege.
(1) Procedura judiciara se
desfasoara in limba romana.
(2) Cetatenii apartinand minoritatilor
nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana
au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului,
de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele
penale acest drept este asigurat in mod gratuit.
(1) In activitatea judiciara,
Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara
ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Ministerul Public isi exercita
atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
(1) Procurorii isi desfasoara
activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
(2) Functia de procuror este
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor
didactice din invatamantul superior.
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor
si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. In
acest caz, lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii
indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. In acest
caz, lucrarile sunt prezidate de presedintele Curtii Supreme de justitie.
(1) Economia Romaniei este
economie de piata.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului,
protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea
tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor
nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
c) stimularea cercetarii
stiintifice nationale;
d) exploatarea resurselor
naturale, in concordanta cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea
mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
f) crearea conditiilor
necesare pentru cresterea calitatii vietii.
(1) Statul ocroteste proprietatea.
(2) Proprietatea este publica
sau privata.
(3) Proprietatea publica apartine
statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(4) Bogatiile de orice natura
ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential
energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public,
plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale
platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul
exclusiv al proprietatii publice.
(5) Bunurile proprietate publica
sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare
regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori
inchiriate.
(6) Proprietatea privata este,
in conditiile legii, inviolabila.
(1) Formarea, administrarea,
intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor
administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate
prin lege.
(2) Moneda nationala este leul,
iar subdiviziunea acestuia, banul.
(1) Bugetul public national
cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
(2) Guvernul elaboreaza anual
proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat,
pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
(3) Daca legea bugetului de stat
si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu
cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in
continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale
anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaboreaza,
se aproba si se executa in conditiile legii.
(5) Nici o cheltuiala bugetara
nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
(1) Impozitele, taxele si
orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor
sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele si taxele locale
se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile
legii.
(1) Curtea de Conturi exercita
controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare
a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile
legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
(2) Curtea de Conturi prezinta
anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului
public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile
constatate.
(3) La cererea Camerei Deputatilor
sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor
publice si raporteaza despre cele constatate.
(4) Membrii Curtii de Conturi,
numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii.
Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(1) Curtea Constitutionala
se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care
nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Trei judecatori sunt numiti
de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
(3) Judecatorii Curtii Constitutionale
aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani.
(4) Curtea Constitutionala se
innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile
prevazute de legea organica a Curtii.
a) se pronunta asupra constitutionalitatii
legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei,
a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme
de justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin
25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire
a Constitutiei;
b) se pronunta asupra constitutionalitatii
regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor
doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de
deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c) hotaraste asupra exceptiilor
ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea
legilor si a ordonantelor;
d) vegheaza la respectarea
procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele
sufragiului;
e) constata existenta imprejurarilor
care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei
si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
f) da aviz consultativ
pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;
g) vegheaza la respectarea
procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma
rezultatele acestuia;
h) verifica indeplinirea
conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
i) hotaraste asupra contestatiilor
care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.
(1) In cazurile de neconstitutionalitate
constatate potrivit articolului 144 literele a) si b), legea sau regulamentul
se transmite spre reexaminare. Daca legea este adoptata in aceeasi forma,
cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei
Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea
devine obligatorie.
(2) Deciziile Curtii Constitutionale
sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei.
(1) Revizuirea Constitutiei
poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de
cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum
si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea
Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii,
iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa
fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
(1) Proiectul sau propunerea
de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate
de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
(2) Daca prin procedura de mediere
nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna,
hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(3) Revizuirea este definitiva
dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de
la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
(1) Dispozitiile prezentei
Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil
al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului,
independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma
obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire
nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor
fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
(3) Constitutia nu poate fi revizuita
pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.
(1) Legile si toate celelalte
acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei
Constitutii.
(2) Consiliul Legislativ, in
termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii sale de organizare,
va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face
Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.
(1) Institutiile republicii,
existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, raman in
functiune pana la constituirea celor noi.
(2) Noua Curte Suprema de justitie
va fi numita, in conditiile legii, de Camera Deputatilor si de Senat, in
sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in termen de 6 luni
de la intrarea in vigoare a prezentei Constitutii.
(1) In termen de 6 luni de
la data intrarii in vigoare a Constitutiei, se infiinteaza Curtea Constitutionala
si Curtea de Conturi.
(2) Judecatorii primei Curti
Constitutionale sunt numiti pentru o perioada de 3, de 6 si, respectiv,
de 9 ani. Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si Senatul desemneaza
cate un judecator pentru fiecare perioada. Constitutia Romaniei a fost
adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991, prin vot
nominal, cu 414 voturi "pentru" si 95 voturi "contra".
1. Din numarul total de 510 deputati si senatori,
ce compun Adunarea Constituanta, au raspuns la apelul nominal 476 parlamentari,
din care: - 371 deputati - 105 senatori. Un numar de 20 deputati si 13
senatori si-au exprimat votul nominal prin corespondenta, potrivit prevederilor
art. 1 din Hotararea Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991
privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei Romaniei. Senatorul
Karoly Kiraly nu a raspuns la apelul nominal si nici nu si-a exprimat votul
prin corespondenta, intrand, astfel, sub incidenta dispozitiilor art. 2
din Hotararea Adunarii Constituante nr.
3 din 13 noiembrie 1991 privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei
Romaniei.
2. Din numarul voturilor exprimate rezulta
ca 414 membri ai Adunarii Constituante au votat pentru adoptarea Constitutiei,
iar 95 membri ai Adunarii Constituante au votat contra adoptarii Constitutiei.
3. Cei 414 deputati si senatori, care au
votat pentru adoptarea Constitutiei, reprezinta mai mult de doua treimi
din numarul total al membrilor Adunarii Constituante.
4. Ca urmare, Comitetul Adunarii Constituante
constata ca sunt intrunite cerintele art. 12 din Hotararea Adunarii Constituante
nr.
1/1990 si, ca atare, declara adoptata Constitutia Romaniei de catre
Adunarea Constituanta, in sedinta sa din ziua de 21 noiembrie 1991.
DEPUTATI SENATORI
Martian Dan Alexandru Birladeanu
Marian Enache Radu Campeanu
Ionel Roman Oliviu Gherman
Mircea Ionescu-Quintus Vasile Mois
Victor Cevdarie Karoly Kiraly
Neculae Radu Iosif Dan
Cazimir Ionescu Paul Jerbas
Bogdan Patrascu Petre Jurcan
Lazar Madaras Attila Verestoy
Prezentul proces-verbal a fost semnat de toti membrii Comitetului Adunarii
Constituante, cu exceptia domnului Karoly Kiraly.
LegeStart © 2000-2001 powered by DataWeb ©
1999-2001 - Indaco Systems